După cum probabil veți fi știind despre mine între timp, posed o oarecare doză de snobism în ceea ce privește obiectivele turistice din locurile pe care le vizităm. În general vreau și eu unde vor toți turiștii. Sigur, există și excepții, dar n-o să mă auziți niciodată spunând că eu nu mă duc unde se duce toată lumea. Ba cu mare entuziasm și curiozitate mă duc, asta chiar dacă de-a lungul timpului se vor fi făcut zeci, sute de mii de fotografi cu obiectivele respective și se vor fi scris sute, mii de texte despre ele. Nu-mi pasă, eu vreau să văd cu toți cei 4 ochi ai mei și pace bună 🤓.
Eram, prin urmare, foarte curioasă de catedrala ”Sagrada Familia”. Luaserăm bilete online, așa că am putut evita altminteri destul de intimidanta coadă și am intrat direct, după ce am trecut prin filtre foarte asemănătoare celor din aeroporturi.
Știam doar cum arată doar în exterior, și nu detaliat. Special nu am căutat imagini, fiindcă voiam să fiu surprinsă.
Și, ei bine... am fost 🙂.
Coloanele interioare sunt în formă de copaci, întrucât Gaudi credea cu tărie în perfecțiunea formelor naturale, motiv pentru care le-a inclus în cele mai multe dintre lucrările sale.
De exemplu, jocuri de culori calde (galben, portocaliu, roșu):
Sau de albastru și verde:
Pe un perete am regăsit rugăciunea ”Tatăl Nostru”.
Dar să nu-mi uit vorba, ziceam de castel. La drept vorbind nu mi s-a părut cine știe ce, unicul lucru care mi-a atras atenția fiind o sculptură modernă.
Am vizitat muzeul militar (care i-a plăcut foarte mult omului), dar vă spun sincer, tot ce am reținut este că la jumătatea secolului al XIX-lea conducătorii au bombardat Barcelona timp de 13 ore fără oprire (din acest castel), drept pedeapsă pentru că poporul se revoltase din cauza creșterii taxelor.
Vă imaginați cum era să fi trăit în acele vremuri....?