marți, 13 noiembrie 2012

Decât atât


Discuție pe Facebook, între doi nemți  (un el și o ea):

Ea:  Mă plictisesc....
El:  Atunci fă ceva.
Ea:  Da, dar ce?

Serios, people. Lumea o să ajungă să scrie pe Facebook inclusiv că se spală pe dinți, își leagă șireturile la adidași, pune lapte în cafea și alte asemenea informații de interes general.

Ah, stați așa, că tocmai i-a răspuns el. Cuvântează tânărul: "Gătește ceva bun și vino să-mi aduci". (Iote la ăsta, frate. Se crede spiritual :D În primul rând, îi sugerează unei femei care se plictisește să se-apuce de gătit. Ca și cum n-ar fi suficient (de grav), găteala trebuie să fie pentru el. Și să-i fie livrata de către gătitoare (ptiu) personal. Poftim cultură).

Petrecerea continuă, vorba lui Gârneață

Ea:  Nu am bucătărie.
(slab contraatac, eu l-as fi făcut ostropel, că tot suntem la mâncare).
El:  Am eu.

... Deci tot scutur din cap și mă abțin din răsputeri să încep cu "pe vremea mea....". Însă adevărul e că la vârsta de 21 de ani, cât au protagoniștii de mai sus, nu mă plictiseam deloc. 
(Dar la fel de adevărat este că nici eu nu aveam bucătărie :D).

Unde-o să mai ajungem cu Facebook-ul ăsta și-n general cu apucăturile astea de a "share-ui" toate bazaconiile?

Voi ce făceați la 21 de ani?
 

7 comentarii:

Carmen spunea...

Sa vedem, sa vedem.... la 21 de ani, aveam o droaie de amici, cu care ma vedeam in Hard Rock Café, mergeam la concerte, organizam petreceri. Cand nici una din aceste activitati nu era in program, ei bine....citeam (oh, ce demodat!)."Rontaiam" cartile, una dupa alta. In rest ce mai faceam? Ah, faceamm pe adulta si incercam sa iau decizii intelepte, care in scurt timp se dovedeau a fi catastrofe :D

A.O. spunea...

La 21 de ani citeam Financial Times ca era singurul ziar pe care il puteam intelege in Germania si incepusem sa ma imprietenesc cu muzica germana...ah ja...si foarte important. La 21 de ani imi scriam "starile" in forma de versuri :))
PS: bucatarie aveam dar nu stiam sa gatesc :))

thea spunea...

Pai la 21 de ani eram studenta, imi cautam un loc de munca in paralel cu scoala, stateam in camin unde aveam o gramada de amici, n-aveam bucatarie, in schimb aveam resouri electrice facute din bucati de bca pe care faceam mai ales clatite, citeam mult... nu-mi amintesc sa ma fi plictisit :). De fapt, nici acum nu ma plictisesc prea des :)

Elena M. spunea...

Eram studenta si aveam deja primul job...
Habar n-aveam sa gatesc, inca imi trimiteau ai mei mancare ;)))

Altfel... fb tampeste multa lume, mie mi se pare foarte trist sa vrei sa share-uiesti toate prostiile, sa postezi poze prelucrate, sa cersesti complimente, sa dai check in, sa pui poze cu ce ai servit la un restaurant, etc, etc...
PS. Cum mai e la lucru la tine?

Greta spunea...

@Carmen, ar fi trebuit să-mi închipui că erai cu rock-ul încă de-atunci :D Și lectura, oh da, sigur că e demodată în zilele noastre, când găsim rezumate și referate în lungul și-n latul net-ului și toată lumea a aflat de CTRL C și CTRL V... Generația copy-paste, cum zicea nu mai știu cine.

@A.O, eternul meu respect: la 21 de ani citeai FT în Deutsch? Fantastic, eu nici acum nu-s convinsă că aș fi în stare de asa ceva.
Altminteri, eu la 21 de ani nici nu aveam bucătărie, nici nu știam să gătesc :D

@Thea, da.... celebrele reșouri din cămin. Cât pilaf și câți cartofi prăjiți ar fi putut povesti al meu... :))
În altă ordine de idei, mi-e peste putință să pricep cum se poate cineva plictisi la 21 de ani. E contra naturii chestia asta :)) Dar don'șoara din postul de mai sus o ști ea ceva :D

@Elena, mare dreptate ai. Facebook-ul poate prosti lumea, am oameni în lista de friends de la care nu m-as fi așteptat niciodată să încarce câte 50 de poze cu copilul (de obicei în ipostaze extrem de asemănătoare, deci 4-5 poze ar fi fost suficiente), sau poze cu ceea ce tocmai și-au cumpărat etc. Trist, frate.
Cât despre job.... n-am o perioadă prea bună acolo. Oricât de lipsită de modestie aș putea părea spunând asta, sunt în situația de a mi se spune ce să fac de către o persoană care nu are nici pe jumătate cunoștințele și experiența mea.
Povestisem ceva legat de asta aici: http://scrisori-de-sertar.blogspot.de/2012/10/lunea-nici-iarba-nu-creste.html

Not very nice, dar o să apară el și soarele... :)
Tu ce mai faci, cum mai ești?

Elena M. spunea...

Am uitat de copii :D
Eu am o cunostinta care posteaza aproape zilnic poze cu fetitele ei inainte sa plece la gradinita... ok, am inteles, sunt dragute si le imbraca fain dar atatea poze, atat de des....
In curand vor urma mesajele de 1 decembrie si multi isi vor schimba poze de profil cu ceva de genul: sunt roman and i'm proud of it! Seriously? ;)))

Sper ca isi vor da seama sefii tai, pana la urma de ceea ce se intampla in departamentul vostru.
Eu sunt bine, ma bucur ca scap in sfarsit de o raceala
Weekend placut!

Greta spunea...

@Elena, serios? :)) O să-i apuce pe Facebook mândria că sunt români? Tot mă enervez eu la un moment dat și scriu un post vitriolant pe tema asta :D

Mulțumesc pentru gândul tău bun.... aceeași speranță o am și eu!

Duminică liniștită, cu miez de nucă prăjit și ceai cu scorțișoară :)